Cheltuieli deductibile către entități afiliate nerezidente în 2026: limitări, impact fiscal și riscuri pentru companii

Anul 2026 aduce o schimbare majoră în tratamentul fiscal al tranzacțiilor intra-grup (între părți afiliate). Legislația fiscală introduce un regim special privind cheltuielile deductibile către entități afiliate nerezidente, în special pentru servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală (IP) și alte servicii intragrup.

Noua regulă limitează deductibilitatea acestor cheltuieli la un anumit prag raportat la totalul cheltuielilor similare. Măsura are un obiectiv clar: reducerea practicilor de optimizare fiscală agresivă prin transferul profitului către jurisdicții cu fiscalitate mai redusă.

Pentru companiile din România care fac parte din grupuri internaționale sau au structuri externe, impactul poate fi semnificativ, atât din perspectiva impozitului pe profit 2026, cât și a riscului de ajustare fiscală în cadrul unei inspecții ANAF.

Ce înseamnă entități afiliate în sens fiscal

Înainte de a analiza limitările privind deductibilitatea, este esențial să clarificăm noțiunea de entități afiliate, conform Codului fiscal.

Persoanele juridice sunt considerate afiliate dacă există o relație de control direct sau indirect, de regulă prin:

• deținerea a cel puțin 25% din capitalul social sau din drepturile de vot;

• exercitarea controlului efectiv asupra deciziilor economice;

• existența unei structuri de grup (societate mamă – filială).

Relația de afiliere poate fi:

• directă – societatea A deține 100% din societatea B;

• indirectă – societatea A deține 100% din societatea B, iar B deține 100% din societatea C;

• comună – două societăți sunt controlate de aceeași persoană fizică sau juridică.

Exemplu

O firmă din România este deținută în proporție de 80% de o companie din Olanda. Orice tranzacție între firma românească și compania olandeză reprezintă tranzacție între persoane afiliate.

În 2026, aceste tranzacții sunt analizate mult mai strict din perspectiva deductibilității cheltuielilor.

Noul regim din 2026 privind cheltuielile către afiliați nerezidenți

Modificările aplicabile începând cu 2026 introduc un plafon de deductibilitate pentru anumite tipuri de cheltuieli plătite către entități afiliate nerezidente.

Sunt vizate în special:

• servicii de consultanță intra-grup;

• servicii de management (management fee);

• redevențe pentru utilizarea mărcii, know-how-ului sau altor drepturi IP;

• servicii administrative sau suport strategic facturate de compania mamă.

Până în 2025, aceste cheltuieli erau deductibile integral, cu condiția respectării principiului valorii de piață și a existenței documentației de prețuri de transfer.

În 2026, deductibilitatea nu mai este automată. Cheltuielile sunt deductibile doar în limita unui prag stabilit prin raportare la totalul cheltuielilor similare ale contribuabilului.

Această schimbare modifică fundamental abordarea fiscală a tranzacțiilor intra-grup.

Cum se determină pragul de deductibilitate

Mecanismul este tehnic, dar logic.

Pe scurt, se determină:

1. Totalul cheltuielilor similare înregistrate de societate (atât către afiliați, cât și către terți independenți).

2. Procentul maxim deductibil aplicabil cheltuielilor către afiliați nerezidenți.

3. Diferența care depășește plafonul devine cheltuială nedeductibilă fiscal.

Exemplul 1: Servicii de consultanță

O societate din România înregistrează în 2026:

• 400.000 lei consultanță de la terți independenți;

• 600.000 lei consultanță de la societatea mamă din Germania.

Total cheltuieli similare: 1.000.000 lei.

Dacă plafonul permite deductibilitatea doar până la 50% din totalul cheltuielilor similare, atunci:

• deductibil maxim: 500.000 lei;

• cheltuială efectivă către afiliat: 600.000 lei;

• diferență nedeductibilă: 100.000 lei.

Acei 100.000 lei se adaugă la baza impozabilă și cresc impozitul pe profit.

La o cotă de 16%, impactul fiscal suplimentar este de 16.000 lei.

Ce se întâmplă cu partea nedeductibilă

Partea care depășește plafonul nu este eliminată contabil, ci doar fiscal.

Ea rămâne cheltuială contabilă, dar devine cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.

Consecințe directe:

• crește baza impozabilă;

• crește impozitul pe profit datorat;

• poate influența indicatorii financiari (ROE, profit net);

• afectează cash flow-ul companiei.

Pentru grupurile mari, impactul poate ajunge la sute de mii sau chiar milioane de lei anual.

Scopul măsurii: combaterea optimizării fiscale agresive

Noua regulă se aliniază tendințelor internaționale de combatere a erodării bazei impozabile (BEPS – Base Erosion and Profit Shifting).

În practică, optimizarea fiscală agresivă funcționa astfel:

1. Firma din România genera profit.

2. Profitul era diminuat prin facturi de consultanță sau management către o companie afiliată dintr-o jurisdicție cu impozitare redusă.

3. Profitul era transferat în afara României.

4. Impozitul pe profit plătit în România scădea artificial.

Prin limitarea deductibilității, legiuitorul încearcă să reducă acest mecanism.

Este important de înțeles că tranzacțiile intra-grup nu sunt interzise. Ele trebuie însă să reflecte substanță economică reală și să respecte limitele impuse de lege.

Corelația cu dosarul prețurilor de transfer

Limitarea deductibilității nu înlocuiește obligația privind prețurile de transfer.

Companiile trebuie în continuare să:

• documenteze tranzacțiile cu afiliații;

• demonstreze că prețurile sunt la valoarea de piață;

• pregătească dosarul prețurilor de transfer, dacă depășesc pragurile legale.

Astfel, în 2026 apar două niveluri de analiză:

1. Prețul este la valoarea de piață?

2. Cheltuiala respectă plafonul de deductibilitate?

Chiar dacă tranzacția este justificată economic și prețul este corect, partea care depășește plafonul rămâne nedeductibilă.

Impact asupra companiilor din România

Noua reglementare afectează în special:

• filialele românești ale grupurilor internaționale;

• companiile care plătesc management fee către holding;

• firmele care utilizează mărci sau software deținute de o companie afiliată externă;

• startup-urile care și-au înregistrat proprietatea intelectuală în afara României.

Exemplul 2: Redevență pentru marcă

O companie românească plătește anual 1.200.000 lei redevență pentru utilizarea unei mărci înregistrate în Cipru.

Dacă plafonul deductibil este de 60% din totalul cheltuielilor similare, iar redevența reprezintă 80% din total, diferența de 20% devine nedeductibilă.

Impact fiscal suplimentar:240.000 lei x 16% = 38.400 lei impozit suplimentar.

Pe termen lung, compania trebuie să analizeze dacă structura este eficientă fiscal.

Riscuri fiscale în cazul neconformării

În contextul intensificării controalelor ANAF asupra tranzacțiilor intra-grup, riscurile sunt reale.

În cazul unei inspecții fiscale, autoritatea poate:

• recalcula impozitul pe profit;

• stabili dobânzi și penalități;

• reîncadra tranzacțiile dacă nu există substanță economică;

• solicita ajustări suplimentare în baza analizei de comparabilitate.

Riscul este dublu: ajustare de prețuri de transfer + limitare a deductibilității.

Această suprapunere poate genera obligații fiscale semnificative.

Aspecte practice pe care companiile trebuie să le analizeze în 2026

Adaptarea la noul regim presupune o abordare strategică.

Companiile ar trebui să:

• analizeze structura actuală a serviciilor intra-grup;

• verifice proporția cheltuielilor către afiliați;

• simuleze impactul fiscal al plafonului;

• renegocieze contractele unde este cazul;

• evalueze oportunitatea relocării unor funcții economice în România.

În unele cazuri, poate fi mai eficient ca anumite servicii să fie prestate direct din România, în loc să fie facturate de compania mamă.

Relația cu tratatele de evitare a dublei impuneri

Limitarea deductibilității este o regulă internă. Ea nu anulează aplicarea tratatelor de evitare a dublei impuneri, însă poate genera situații în care:

• cheltuiala este impozitată integral în statul beneficiarului;

• dar nu este integral deductibilă în România.

Astfel apare o posibilă dublă impozitare economică.

Acest aspect trebuie analizat atent în structurile internaționale.

În concluzie, regimul privind cheltuielile deductibile către entități afiliate nerezidente schimbă semnificativ modul în care companiile își structurează relațiile intra-grup.

Deductibilitatea nu mai este automată, chiar dacă tranzacția este justificată economic și documentată corespunzător.

Pentru 2026, mesajul este clar:

• optimizarea fiscală trebuie să aibă substanță economică reală;

• tranzacțiile intra-grup vor fi analizate atât din perspectiva prețurilor de transfer, cât și a plafonului de deductibilitate;

• planificarea fiscală preventivă devine esențială.

Companiile care își evaluează din timp structura costurilor și impactul noilor reguli pot evita ajustări fiscale costisitoare și pot menține un nivel optim de conformare.

Într-un context fiscal tot mai strict, prevenția și analiza strategică sunt cheia stabilității financiare pe termen lung.

Nu vrei să pierzi timp cu birocrația? Lasă-ne pe noi să ne ocupăm.

Nu lăsa birocrația să îți încetinească afacerea.5 Programează acum o discuție gratuită cu un expert.

📧 office@qabusiness.ro

📱 0755 315 013

🌐 www.qabusiness.ro/tarife

✅ Fără stres, fără timp pierdut. Doar soluții corecte și complete pentru afacerea ta!